sâmbătă, 20 octombrie 2018

A 23-a zi-Toamnă




Toamnă

Toamnă, ești  vântul liniștit ce umblă prin pădure
Într-o mângâiere caldă cu miros de mere.

Atingându-mi obrazul a  dulce amintire
O crizantemă oftând ai trimis la fereastră.

Și  peste vale căzură mii  de frunze galbene și ruginii,
 Și violete brândușe ieșiră la taifas
Cu nucii bătrâni de pe coastă.

Iar sufletul  meu  se bucură tăcut
De fiecare rază de soare
Pe care,tu, dragă toamnă, o trimiți până la mine
Într-o mângâiere caldă cu miros de mere.

                                                              
 Nicoleta Luca-19.10.2018






joi, 28 decembrie 2017

A 22-a zi-Casa LUCA-Ofertă de REVELION, Luncasprie

Revelion în Bihor, sat Luncasprie,Casa LUCA

Casa LUCA vă oferă cazare într-o zonă pitorească,  liniștită și primitoare la poalelele pădurii din frumosul sat  Luncasprie Nr. 18, Com. Dobrești,județul Bihor,la 40 km de Băile Felix și 50 km de orașul Oradea. Unitatea  noastră dispune de: - 4 camere  cu câte 2 locuri(sau 3 locuri dacă este grup); - mobilier nou, modern,de la JISK; -tâmplărie termopan; -încălzire- centrală proprie pe lemne ; -băi  în fiecare cameră cu cabină de duș, toate instalațiile sunt noi; -bucătărie comună cu frigider,aragaz,cuptor cu microunde,vase; -TV în fiecare cameră, rețea Digi; -Internet wireless; -parcare proprie.


TARIFE CAZARE OFERTA DE REVELION!!!!
-4 camere de 2 locuri fiecare(sau 3 dacă este grup) cu băi proprii,pat matrimonial 1,60/ 2 m
Preț:  -100 lei/persoană/noapte;
           - minim 2 nopți;
           -negociabil.

TARIFELE(negociabile)RĂMÂN NESCHIMBATE ÎN BAZA AVANSULUI ,ECHIVALENT

CU O NOAPTE DE CAZARE,

VIRAT ÎN CONTUL UNITĂȚII NOASTRE AFIȘAT MAI JOS ȘI DIN ACEL MOMENT

REZERVAREA ESTE SIGURĂ!

NE REZERVĂM DREPTUL DE A SCHIMBA PREȚUL URMĂTORILOR CLIENȚI !

Cont Bancar
RO20 INGB 0000 9999 0415 4673
BANCA ING

Date contact:
Luca  Florian
Tel. 0769 299 408

CUM AJUNGETI?  Pe ruta ORADEA-BEIUS (DN76 ) , după comuna Sâmbăta , virati la stânga pe drumul de lângă benzinaria SILVER OIL(fără să ajungeți la această benzinărie). Parcurgeți acest drum pe o distanță de 10 km, ajungând în cele din urmă în comuna DOBRESTI.După ce treceți de Primăria com. Dobresti,  urmează o intersecție unde virați pe primul drum la dreapta.Parcurgeti acest drum înca 2 km si veti ajunge în frumoasa zonă turistică LUNCASPRIE.  După ce intrați în satul Luncasprie virați pe prima stradă la dreapta,mergeți 50m ,treceți un podeț și urcați pe drumul din dreapta,pe lângă pădure , mai  faceți 300 m iar noi vă  așteptăm cu drag la nr. 18  în mijlocul naturii primitoare !!!
Coordonate GPS   46.838908, 22.305228


vineri, 30 iunie 2017

A douăzeci și una zi-Vara

Vară  toridă

Se topește soarele pe cer,
E vară fierbinte pe vale
Și păsările stau tăcute acum,
Pădure,printre crengile tale.
  
La râu se aud vesele glasuri,
Copiii se-adună pe rând,
Căci aerul și pământul   te ard
Și bălăceala e singurul lor gând.

Școala e amintire ,e poveste
Scrisă cu teme și lecții,
Doar la joacă e mintea copilărească,
La-nghețate și-ascunselea printre trestii.

Cu gândul la anii trecuți,
O fetiță mă strigă deodată:
,,Hei,hai și tu la scaldă cu mine !”
Și fața mea se lumină toată.

Să pășesc desculță iar mi-aș dori
Prin iarba moale  și verde ,
Să arunc și gânduri și griji 
În apa curată,vie și  rece .

Să le ducă râul departe în neant
Toate furtunile vieții  nemiloase.
Să  mă bucur iar ca un copil
Când vara eșarfă de vise în suflet îmi coase.

Un vânt se pornește îndată ,
Rândunele se-agită-n văzduh
Și ploaia ce cade pădurea trezește,
O bucurie deplină au stropii și sfânt duh.

Se-arată iar soarele pe cer,
Și vara fierbinte e dulce răcoare.
Drăguțele păsări ne cântă acum,
Pădure, pe frumoasa mea vale.

Un curcubeu pictă pe cer
Vara cea caldă și ploaia grăbită ,
Iar satul se-agață parcă de cer
Într-o rugăciune de mamă iubită.
















duminică, 4 decembrie 2016

A douăzecea zi - O zi de iarnă

Soarele se arată strălucitor  și viu printre crengile goale ale copacilor.Vrăbiile noastre au ieșit la streșinile caselor,vesele și jucăușe.Stau la taifas ,două câte două,apoi vor zbura în stol să ia micul dejun tocmai dincolo de râu la vecinii care au animale de curte.
     Eu  mă hrănesc cu această priveliște superbă de iarnă cu aromă de cafea caldă.Verdele brazilor contrastează puternic cu stratul subțire de zăpadă.
     Azi am întinerit cu încă un an și ,din fericire, nu simt povara anilor adunați.Dar sunt întrebări care nu -mi dau liniște deplină.Poate că aș putea face mai mult pentru suflet , pentru că tot ce este material ne ocupă timpul și ne trezim trecuți prin viață fără să trăim cu adevărat frumos.,,Mai este timp !”ne spunem mereu și tot așa viețile noastre curg mai departe.
    Dar oare de cât timp am avea nevoie să simțim că viața este cu adevărat prețioasă, că anii trec pe neobservate pe lângă noi și avem atâtea de făcut pentru noi înșine?!Pe o scară a valorilor noastre ar trebui ca fericirea să vină din bucurii mărunte ,trăite zilnic,împreună cu cei dragi .Teoretic aproape toți știm care este idealul, dar practic nu ne iese.
  Ce facem atunci când parcă nu mai credem în nimic?!Poate ne oprim și ascultăm vântul rece al iernii și îmbrățișăm soarele cu dinți, într-o plimbare prin pădure, noi și gândurile noastre de renaștere, de regăsire a sensului vieții pe Pământ...
 

luni, 7 septembrie 2015

A nouăsprezecea zi - Dor de copilărie !



      Vacanța s-a terminat,a venit toamna pe furiș,în dimineața asta am văzut și rândunelele agitate de vântul toamnei pornit dintr-odată.La sfârșitul  fiecărei veri mă cuprinde o tristețe caldă,mi-e dor de copilărie, de ziua când începeam cu emoție școala, anii de liceu, întâlnirile cu colegii, de grija mamei să avem tot ce trebuie, mai târziu apoi de zilele la cumpărături cu fetele mele,de penarele frumos colorate și uniformele albastre cu șorțuleț, de codițele lor împletite și prinse cu fundițe albe. Mi-e dragă toamna la țară ,grămezile de porumb pe câmpuri acoperite de brumă,mirosul de struguri copți și castane fierte ce au culoarea părului meu, pădurea din jurul casei pictată parcă de un artist nevăzut , îmi place cămara ticsită  cu murături, zacuscă și dulceață ,forfota vecinilor tăind lemne pentru zilele reci ce se apropie, plăcintele cu prune coapte în cuptor , hilinta improvizată de creanga unui copac, dragi îmi sunt acestea toate căci ele ne trimit acolo în tărâmul numit copilărie.
          Și mă bucur apoi că tristețea asta caldă se transformă într-o bucurie, e bucuria aceea că sufletul rămâne tânăr și că nu lăsăm anii să aștearnă praful uitării peste viețile noastre.

          Să aveți o toamnă cât mai frumoasă cu amintiri plăcute din copilărie și multe realizări !

vineri, 16 ianuarie 2015

A optsprezecea zi

Sunetul mării


Eu,desculță pe plajă...
Tu,singur printre valuri,
Două inimi care bat una lângă una,
În fiecare noapte.

Doi străini într-o barcă
Plutind în derivă...


Te caut când seara
Se furișează la fereastră.
Și vântul așteaptă un semn,
Să-l trimit cu supunere oarbă spre tine.
Iar pe plaja pustie
Când și când câte-un om.

Te aud apoi ,mare, iar,
Liniștită și rece ca o crăiasă,

Mângâind țărmul și pietrele.
Dar unde s-a dus visul nopții de vară?

Iar tu  ai plecat și n-am putut
Să-ți șoptesc că-mi lipsești?!












miercuri, 6 august 2014

A șaptesprezecea zi

  La mare......

               Trece  vara atât de repede,timpul se năpustește ca o tornadă asupra vieților  noastre prea încărcate de griji.Și mintea nu te lasă liber,născocește mereu o altă dilemă,te trimite și te adună,te prinde in plină vară cu sufletul greu de atâta neiubire.Iar marea,oh ,marea aceasta   liniștită, te cheamă încet la ea ca să-i povestești despre tine....Dar nu mai e nimic de spus,pe lângă mine un pescăruș caută de mâncare ,oamenii par fericiți,sunt în vacanță,dar privirile lor trădează un adevăr ascuns,nespus încă ,dar care pare atât de palpabil.
             Joc volei ,oamenii care fac sport emană multă bucurie și încredere.Apoi fac o baie în mare ,apa mării mă îmbrățișează cum numai mama o făcea când eram copil.Gustul sărat al apei mă aduce cu picioarele pe pământ.
             Undeva în sufletul meu o iubire ,nu una de-o vară,se ascunde și-ar vrea să te caute pe tine,tu cel care m-ai făcut să cred că nimic nu e imposibil.
            Dar sunt singură și plaja  se golește încet,soarele apune într-un cerc mare de foc,printre razele de piatră ale Obeliscului din Costinești.